Arheologia muzicală

Mihai Volontir

Date personale:
Nume la naștere Mihai Volintir
Născut 9 martie 1934
Glinjeni, Regatul României
Decedat 15 septembrie 2015 (81 de ani)
Chișinău, Republica Moldova
Înmormântat Cimitirul Central din Chișinău
Cauza decesului diabet zaharat
Frați și surori: Andrei, Ion
Căsătorit cu: Efrosinia
Cetățenie Republica Moldova
Ocupație Actor
Limbi vorbite: limba română
Ani de activitate 1957 – 2015
Roluri importante: Budulai
Dimitrie Cantemir
Ivan Turbincă
Alte premii
Artist al Poporului din URSS (1984)
Medalia „Meritul Civic” (1996)
Premiul de Stat „frații Vasiliev” a RSFSR (1980)
Artist al poporului din RSS Moldovenească (1974)
Ordinul Republicii (2012)
Premiul de Stat al RSS Moldovenești
Cetățean de onoare al municipiului Bălți

Mihai Volontir (născut: 9 martie 1934, Glinjeni, Regatul României – decedat: 15 septembrie 2015, Chișinău, Republica Moldova) a fost un actor din Republica Moldova, fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova în anii 1990-1994.

Mihai Volontir a fost unul din cei 278 de delegați ai primului parlament al Republicii Moldova, care au votat Declarația de Independență a Republicii Moldova la 27 august 1991.

În cariera sa, Mihai Volontir a jucat în 120 de roluri în teatru și film. Rolul lui Budulai i-a adus celebritate în întreg spațiul ex-sovietic, precum și în lumea întreagă.

A fost apreciat și ca interpret de muzică ușoară pentru șlagăre ca „Viața asta-i scurtă tare”, „Moldovenii când se strâng…”, „Rugă”, „Durere” și altele.

În anul 2000 Mihai Volontir a fost desemnat drept cel mai bun actor al secolului al XX-lea din cinematografia moldovenească.

Biografie

Mihai Volontir s-a născut la data de 9 martie 1934, în satul Glinjeni din raionul Rezina (Regatul României, astăzi în raionul Șoldănești, Republica Moldova). Numele său de familie la naștere era de fapt Volintir, care apoi i-a fost schimbat în Volontir. Unul dintre frații săi, Ion, care învăța pe vreme războiului la o școală de meserii de Rezina, a fost evacuat împreună cu colegii săi peste Prut. Alt frate, Andrei, învăța la școala de muzică din Sibiu. Familia sa nu a știut nimic de ei timp de 18 ani. Dar și după asta nu s-au văzut multă vreme din cauza interdicțiilor sovietice. Ulterior, Mihai a devenit actor în Uniunea Sovietică, iar frații săi – artiști ai teatrului liric din Brașov.

De la vârsta de 18 ani a început să predea ca învățător la școala rurală din satul Păpăuți, Rezina. A făcut studii la Școala pedagogică din Orhei (1952-1955), după absolvirea cărora a fost numit în funcția de director al căminului cultural din satul Lipceni (raionul Rezina).

Începând din anul 1957 a fost actor la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți, unde a debutat în spectacolul „Chirița în Iași” în rolul surugiului, devenind în scurt timp principalul interpret al unor personaje de prim-plan.

A debutat ca actor de film la studioul cinematografic Moldova-Film în anul 1967 în filmul „Se caută un paznic” al lui Gheorghe Vodă și Vlad Ioviță, interpretând rolul lui Ivan Turbincă. A obținut Premiul Național al RSSM în anul 1971. Rolurile sale cele mai cunoscute sunt Ivan Turbincă din filmul său de debut (1967) și Dimitrie Cantemir din filmul omonim (1973).

Fiind remarcat pentru interpretarea sa, a fost invitat să joace în filme montate la studiouri din Rusia. Rolul țiganului Budulai (care-și caută libertatea și fericirea) din filmul serial „Țiganul” (1979) i-a adus celebritate, transformându-l într-o figură marcantă a filmului moldovenesc și sovietic din anii ’70-’80. Succesul acestei serii a dus la realizarea unei continuări în anul 1984, intitulată „Întoarcerea lui Budulai”. Acest rol i-a adus Premiul de Stat al Uniunii Sovietice (1980), Premiul Frații Vasiliev (1980) și titlul de Artist al Poporului (1984).

În anul 1990 în Sovietul Suprem al RSS Moldovenești, Volontir a vorbit pentru utilizarea „limbei moldovenești culte”.

Pe lângă cinematografie, Volontir a devenit la fel de apreciat și ca interpret de muzică ușoară, fiind cunoscut mai ales pentru cântecele „Viața asta-i scurtă tare”, „Moldovenii când se strâng…”, „Rugă”, „Durere” și altele.

Mihai Volontir a fost bolnav de diabet și afecțiuni ale sistemului vascular. Începând de la sfârșitul anilor ’90 el a suferit 10 intervenții chirurgicale care s-au realizat cu sprijinul financiar al guvernelor Republicii Moldova, ale oamenilor de afaceri, ale actorilor de teatru și ale spectatorilor săi.

A murit la vârsta de 81 de ani, pe 15 septembrie 2015, la Spitalului Clinic Republican din Chișinău, unde se afla de mai bine de două luni, după ce fusese transferat de la spitalul din Bălți. În aceeași zi, Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat un decret prin care ziua funeraliilor lui Mihai Volontir, 17 septembrie, a fost declarată drept zi de doliu național, „în semn de profundă durere cauzată de trecerea în eternitate a remarcabilului actor, promotor activ al valorilor naționale și culturale, semnatar al Declarației de Independență a Republicii Moldova, regizor și interpret de muzică”. Mihai Volontir a fost înmormântat cu onoruri militare la Cimitirul Central din strada Armenească din Chișinău, iar la funeraliile sale au participat înalți oficiali de stat și ambasadori străini.

“Să trăiți mult, fraților! Mulți ani, sănătoși! Să duceți o viață cu gândul că sunteți basarabeni români! Să nu fiți manipulați de nimeni, de nimeni absolut! Să știți că străbuneii și buneii voștri au fost cetățeni români! ”

Mihai Volontir

Distincții În 1996 a fost distins cu Medalia „Meritul Civic”. La începutul anilor 2000 i-a fost conferit titlul de cetățean de onoare al municipiului Bălți, iar în 2014 titlul de cetățean de onoare al municipiului Chișinău. În anul 2000 Mihai Volontir a fost desemnat de către Academia de Științe a Moldovei cel mai bun actor al secolului al XX-lea din cinematografia moldovenească.

La 30 aprilie 2009, cu ocazia jubileului de 75 de ani, prin decizia CSȘDT al Academiei de Științe a Moldovei, lui Mihai Volontir i s-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Științe a Moldovei pentru succesele obținute în vederea dezvoltării artei teatrale și cinematografice.

Premiul Național al RSS Moldovenești (1971/1974).
Premiul Național al URSS, 1984
Premiul de stat Frații Vasiliev al RSFS Ruse, 1980.
Artist al poporului al RSS Moldovenești, 1974.
Artist al poporului al URSS, 1984.

Filmografie

Se caută un paznic (1967) – Ivan Turbincă
Această clipă (1968) – Mihai Adam
Singur în fața dragostei (1969) – Obadă
Zece ierni pentru o vară (1969) – Ilie
Povârnișul (1970) – Andrei Spirea
Al patrulea (1972) – Bonar
Acest dulce cuvânt – libertate (1972) – Carlos
Dimitrie Cantemir (1973) – Dimitrie Cantemir
Podurile (1973) – Petrache
Bărbații încărunțesc de tineri (1974) – Andrei Răzlog
Nu crede țipătului păsării de noapte (1976) – Ion Musteață
Povestea lui Făt-Frumos (1977) – Păsărilă
Rădăcinile vieții (1978) – Batir
Țiganul (1979) – miniserial de televiziune – Budulai
Centarurii (1979)
Emisarul serviciului secret (1979)
Fii fericită, Iulia! (1983) – Radu
Întoarcerea lui Budulai (1984) – Budulai
Sunt vinovat (1992)
Ciandra (2003)

Listen to Telerevelion ’89 TV Moldova II by Soviet estrada, jazz & funk on #SoundCloud
https://on.soundcloud.com/JiR3J Mihai Volontir-Cântecul prietenului https://youtu.be/bbMPtnKc9LE Viața asta e scurtă tare https://youtu.be/a_fNWfZbUy8 Moldovenii când se strâng https://youtu.be/n_zAWANqcyo Bălțiul meu murdar până la stele https://youtu.be/bnqr93xbj54 Dina, Dana https://youtu.be/foHdMDfNE9g Durere

https://youtu.be/LYGF6T8fvu8 Iubito, plângi