Arheologia muzicală

Maria Bieșu

Date personale
Născută 3 august 1935
Volintiri, raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova
Decedată 16 mai 2012 (76 de ani)
Chișinău, Republica Moldova
Înmormântată Cimitirul Central din Chișinău
Cauza decesului cauze naturale (leucemie)
Cetățenie:Regatul României,
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste,
Republica Moldova.
Ocupație: cântăreață de operă,
profesoară de muzică,
politiciană.
Limbi vorbite: limba română și limba rusă
Activitate
Studii Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice
Gen muzical operă
Tipul de voce soprană
Instrument(e) pian
Ani de activitate 1962 – 2012
Case de discuri Music Master,Melodia
Premii Premiul de stat al URSS
Ordinul Lenin
Erou al Muncii Socialiste
Ordinul Insigna de Onoare
Artist al Poporului din URSS
Ordinul Național „Steaua României” în grad de comandor
Ordinul Steagul Roșu al Muncii
Ordinul Republicii
Premiul Lenin
Medalia „Mihai Eminescu”
Artist al poporului din RSS Moldovenească
Artist Emerit al RSS Moldovenești Artist al Republicii Autonome Bașkortostan (Rusia)
Premiul de Stat al RSS Moldovenești

Maria Bieșu (născută 3 august 1935, Volintiri, raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova – decedată 16 mai 2012, Chișinău, Republica Moldova) a fost o cântăreață soprană, de operă și lied din Republica Moldova.

Biografie

Începutul (1935 – 1967)

Maria Bieșu s-a născut la 3 august 1935 în comuna Volintiri, Județul Cetatea-Albă, Regatul României, într-o familie de oameni simpli, privați de pretenții în ale artei muzicale. Părinții ei au fost Luca și Tatiana Bieșu. Maria Bieșu debutează ca solistă în cadrul formației de muzică populară „Fluieraș” cu piesa „Struguraș de pe colină” la un concurs raional, alături de celebrii Tamara Ciobanu și Serghei Lunchevici. A fost nevoită să treacă prin emoțiile provocate de nedumeririle părinților („artistă… ce fel de specialitate este asta?”). Apoi, la festivalul republican, ministrul culturii a urcat special pe scenă pentru a o îndemna să vină la conservator. În 1955, în fața comisiei de examinare a Conservatorului din Chișinău, Maria Bieșu a interpretat o romanță de Liszt și aria din Dama de Pică cu atâta simțire, încât în final s-a lăsat o tăcere suspectă, după care examinatorii au exclamat în cor: „Bravo, Maria!”, primind nota cea mai înaltă. A dus o viață grea, având și probleme de sănătate, deoarece unica sursă de existență era o bursă modestă. A avut dificultăți în timpul studiilor, deoarece a fost admisă la Conservator fără a avea o pregătire specială prealabilă. La acel început promițător, Maria Bieșu a fost călăuzită de profesoarele de canto: Paulina Botezat și talentata cântăreață Suzana Zarifian.

Maria avea însă de atunci convingerea fermă că locul ei este pe scena Operei, astfel a trecut de la muzica folclorică la operă, angajându-se în 1962 în urma unui concurs la Opera din Chișinău. O împrejurare accidentală îi oferă șansa unei lansări fulminante. În ajunul lansării spectacolului Tosca de compozitorul Puccini, protagonista rolului Floriei Tosca se îmbolnăvește, iar Maria Bieșu este propusă ca suplinitor. Debutul solistei pe scena Teatrului de Operă are loc pe 28 aprilie 1962. Succesul a fost recunoscut atât de specialiști, spectatori, cât și de teatrul care a început să proiecteze un repertoriu special pentru ea.

„Maria Bieșu a demonstrat capacități de artistă prin ținuta scenică firească, iar prin voce – har ales” (după presă, 1962). “Cultura Moldovei (13 mai 1962) scria: “Rolul central al operei – Floria Tosca – și-a găsit o reușită interpretă în persoana absolventei Conservatorului din Chișinău, Maria Bieșu. (…) De câțiva ani o cunoaștem ca o talentată interpretă de cântece populare (cu orchestra Fluieraș)”. Atunci a fost pentru dânsa prima întâlnire cu scena teatrului de operă, atunci începea o nouă eră în arta vocală interpretativă moldovenească. Maria Bieșu făcuse atunci cunoștință cu tânărul regizor Eugen Platon (deși spectacolul a fost montat de G. Ghelovani). Acesta a fost unul dintre primii care intuiseră o carieră artistică neobișnuită a “sopranei de categoria a doua”. Tânărul director de scenă a lucrat cu viitoarea primadonă în spectacolul Evgheni Oneghin de Ceaikovski, care a confirmat talentul sopranei.”

În 1965, tânăra solistă, împreună cu un grup de soliști de operă, face un stagiu la teatrul La Scala din Milano, Italia. Aici, sub îndrumarea maestrului Enrico Piazza, asistentul de altădată a marelui Toscanini, pregătește rolurile principale de soprană în limba italiană din operele Tosca, Madame Butterfly, Aida și Trubadurul. Însuși Antonio Guiringuelli, directorul general al teatrului La Scala, a declarat că această tânără n-are nevoie de nici un fel de lecții – ea are un dar înnăscut.

Ascensiunea (1967 – 1990)

În 1967 obține titlul de „Cea mai bună Cio-Cio-san” la Concursul Internațional Miura Tomaki (Ediția I Tokio, Japonia). Din acest moment, Maria Bieșu a început să fie invitată în juriu, în concerte sau să țină prelegeri la diverse instituții muzicale din Europa, America și Asia. La Tokio, în cadrul concursului din 1973, fiind de acum membră a juriului, Maria Bieșu face cunoștință cu idolul său – Maria Callas. „O voce cu timbrul cel mai frumos din toate vocile care au participat la concurs!” – acesta a fost calificativul formulat de juriul prestigiosului Concurs Internațional P. I. Ceaicovski din Moscova, ediția a III-a. Au fost discuții contradictorii, în urma cărora Mariei Bieșu i s-a conferit doar medalia de bronz. În cadrul acestui concurs a făcut cunoștință cu Irina Arhipova, cea care s-a angajat cu dezinvoltură să-i ajute talentatei moldovence în urcușul pe marile scene ale lumii. În 1964 întreprinde un faimos turneu prin mai multe orașe ale Uniunii Sovietice, după ce în 1963 își prezentase cu brio rolul din Madame Butterfly în orașul bulgar Ruse. Într-un șir de spectacole, partener în spectacolul Tosca i-a fost reputatul Muslim Magomaev, care evolua în rolul lui Scapia. Magomaev declară că nu mai cunoscuse o mai bună interpretă a rolului titular. Când era invitat să evolueze în rolul Scarpia, marele bariton întotdeauna punea condiția ca în rolul Toscăi să fie invitată Maria Bieșu. Vorbind despre soprana moldoveancă, Muslim face trimiteri la vocile Mariei Callas și Renata Tebaldi, afirmând că glasul Mariei este cu adevărat italian.

În 1965 Maria Bieșu este invitată de Teatrul Mare din Moscova să interpreteze rolul Tatianei din opera Evgheni Oneghin de A. Pușkin. Soprana a impresionat cu calitățile sale vocale lumea muzicală moscovită, iar dirijorul B. Haikin, pe lângă felicitările călduroase în urma acelui spectacol, îi propuse o permanentă colaborare. Împreună cu Haikin, Maria Bieșu s-a produs în numeroase reprezentații ale primului teatru din fosta U.R.S.S., a imprimat un șir de creații la radio și pe discuri.

După ce Maria Bieșu a evoluat pe scena teatrului Metropolitan Opera din New York.[9] cu partiția Neddei în opera Paiațe de Leoncavallo, conducerea acestui teatru a expediat Ministerului de Cultură al U.R.S.S. o ofertă oficială solicitând încheierea unui contract pentru o întreagă stagiune teatrală. Urma să interpreteze zece din cele mai frumoase roluri pe scena Metropolitanului. Diriguitorii și potentații timpului i-au amintit: „Nu uita că ești deputat, că ai obligațiuni morale față de alegători”. Cu gândul la mama și surorile sale, Maria Bieșu n-a mai plecat la Metropolitan Opera, ci a rămas acasă. Timp de câțiva ani primadona și-a transferat salariul în Fondul Păcii. Maria Bieșu este membru PCUS din anul 1979.

După marele succes de la Tokio, urmează o fructuoasă activitate concertistică. Maria Bieșu evoluează pe scena Teatrului Bolșoi din Moscova și pe scenele teatrelor de operă din Paris, Sydney, Tokio, Varșovia, Helsinki, Tbilisi, Leningrad etc. Susține turnee solistice în orașe din Japonia, Australia, Cuba, Israel.

Piscurile creației sale lirice le-a cucerit alături de regizorii Eugen Platon, Eleonora Constantinov și Mihai Timofti, dirijorii L. Hudolei, I. Alterman, L. Gavrilov, A. Mocialov și Alexandru Samoilă.

Invită Maria Bieșu (1990 – 2012)

Viața Mariei Bieșu a cunoscut o perioadă complicată la începutul anilor ’90 ai secolului trecut. Primadona n-a putut să-și păstreze intact repertoriul, a pierdut publicul spectator numeros, pe unii din prietenii și colegii de teatru, despărțiți de noile hotare și orânduieli. Maria Bieșu a fost constrânsă de circumstanțe să se reorienteze. Astfel a pornit să propage ideea unui Festival al muzicii de operă. Visa ca Chișinăul să devină un centru al muzicii de operă, să se adune în capitala Moldovei cântăreți de operă din toată lumea. Astfel, în septembrie 1990, la Chișinău a fost inaugurat Primul Festival Internațional al starurilor de operă și balet, intitulat Invită Maria Bieșu. De atunci, pe meleagurile Moldovei, toamna, poposește fluturele gingaș (logotip al Festivalului Invită Maria Bieșu), împreună cu talente recunoscute în toată lumea ale muzicii de operă și balet. Odată cu anii, se afirmă și se extind coordonatele festivalului, – diversitatea de genuri, programe. După decesul Mariei Bieșu denumirea Festivalului s-a schimbat în Festivalul Internațional Maria Bieșu. Astăzi Festivalul Internațional Maria Bieșu a devenit unul din principalele simboluri ale culturii din Republica Moldova, iar Chișinăul – una dintre capitalele muzicii de operă din Europa.

Decesul

Maria Bieșu s-a stins din viață la 16 mai 2012, la Spitalul Republican al Asociației Curativ-Sanatoriale și de Recuperare a Aparatului Guvernului din Moldova. Maria Bieșu suferea de 7 ani de o formă rară de leucemie. La 18 mai Guvernul Republicii Moldova a decis acordarea Teatrului de Operă și Balet numele Mariei Bieșu. Primadona Operei Naționale a fost înmormântată la 19 mai 2012 la cimitirul de pe strada Armenească din Chișinău. În scuarul Teatrului de Operă și Balet a avut loc un miting în memoria artistei. Ziua de 19 mai a fost declarată zi de doliu național în Republica Moldova.

Discografie

https://youtu.be/oagVpH288V0 Doină https://youtu.be/YKhjw408XKM Ochiul tău iubit https://youtu.be/MiuL97hQjlQ Maria Bieșu, Serghei Lunchevici și un grup de dansatori Listen to Telerevelion ’89 TV Moldova II by Soviet estrada, jazz & funk on #SoundCloud
https://on.soundcloud.com/CbGtZ Maria Bieșu-Viața e frumoasă

https://youtu.be/4bW1M_Z5kqs Casta diva https://youtu.be/vPBsYn-gL3U Misterele nopții https://youtu.be/E4C3SeGR-Bw Un bel di vedremo https://youtu.be/bl9X-OZMmxo Vezi, rândunelele se duc

https://youtu.be/cBhf3sSK3hk Struguraș de pe colină https://youtu.be/d11OczxiiD8 Frumoasa mea patrie